Predici

Tema. Epistola adevaratei bucuriei.

Sub. Multumirea lui Pavel fata de Filipeni- ori cit de mulltumitori sntem fata de fratii nostri(1:3-8)

Introducerea

1. În ultimul studiu am examinat salutul lui Pavel și Timotei catre

    fratii din Filipi (1:1-2)

2. Așa cum este destul de comună în epistolele lui Pavel, o expresie de mulțumire

    urmează salutul.

3. Astazi vom privi la multumirele lui Pavel fata de filipeni.

[Așa cum am examina acest pasaj, trei lucruri ies în evidență, prima fiind

că Pavel este ...]

I. Multumirea pentru partasia lor. (3-5)

   A. Meoria partasiei lor a fost o sursa de mare bucurie.

      1. Totdeauna Pavel sii reaminteste pe Filipeni, si aceasta il face bucuros.

      2. reamintirile au fost o sursa de frecventa bucuriii, pentru ca mereu el sa rugat pt ei.

         a. Aici vom arunca o privire asupra vietii de rugaciune a lui Pavel

         b. Aceasta este evident  ca el s-a rugat pentru cei cu care el a lucrat. - Col 1.3,1 Tes.1.2

      3. Reamintirile sale pline de bucurie au fost rezultatul lucrarii ]mpreuna in cimpul evangheliei.

      a. "Din cea dintii zi..."

         1) Adica din ziua cind Lidia si-a deschis casa pentru el

         2) in baza la FA 16:15

      b. "Pina acum."

        1) Aceasta ar include "a da și a primi" atunci când a

 Macedonia a plecat primul, și, de asemenea, în Tesalonic - Filip 4:15-16

             2) Și acum că el este din Roma, cu darul trimis la el de către Epafrodit - Fil. 4:18

   B. Acest lucru ilustrează binecuvântarea "amintiri plăcute", ȘI partasia care  o au intre ei.

      

    1. Amintirile plăcute sunt o binecuvântare în vremuri dificile ...

       a. În ciuda închisorii, Pavel s-a putut ruga cu bucurie si mulțumire ca el si-a adus aminte de Filipeni

       b. Așa cum o persoană a pus: "Dumnezeu ne-a dat memorie, astfel încât am putea  ave trandafiri si în luna decembrie. "

    2. Dar memoria poate fi un blestem în loc de o binecuvântare!

       a. Dacă ne-am petrecut viața în păcat și am facut problem celor din jurul nostru memoria poate fi un blestem!

       b.. Așa cum a spus cineva: " Mulți oameni trăiesc prima jumătate a vietii lor facind mizerabila a doua jumătate a vieții"

       c. Pentru ca amintirile sa fie o binecuvântare pentru noi, trebuie să fim o binecuvântare pentru altii!

    3. Părtășie cu experiență dintre Pavel și Filipeni creează amintiri prețioase!

    a. Partasia în Evanghelia lui Hristos!

    b. Partasiaa împreună în răspândirea Cuvântului, fie direct prin predicare     sau indirect, prin sprijinirea celor care predica.

   Cit de comod sau comfortabil era Pavel fiind in inchisoare totusi el poate sa se uitee înapoi la relația lui cu Filipeni ca amintiri plăcute astfel!

      Ce fel de amintiri ne creează astăzi? Aceasta va afecta ce fel de viitor vom avea!

  Așa cum Pavel continuă expresia lui de mulțumire, el scrie că el este

 II.DUMNEZEU care este Credincios va finaliza lucrările Lui în ei (6-7)

    A. BAZA  aceastei încredere ...

       1. Este credincioșia lui Dumnezeu , așa cum și-a exprimat de-a lungul Scripturilor

     a. De exemplu,  ne ajuta cind suntem in ispite - 1 Cor 10:13

     b. De exemplu, ne asigura iertare atunci când vom ceda ispitelor - 1 Ioan 1:9

       2. Dar Pavel, de asemenea, a luat în considerare fidelitatea Filipenilor.

          a. Ei au fost dispuși să ia parte la lanțurile sale - cf. Fil 2:29-30

          b. Ei au fost dispuși să împărtășească în apărarea și confirmarea Evanghelia (prin sprijinul lor fata de Pavel)

          c. Ei au fost partasi împreună în harul lui Dumnezeu! 

B. Acest pasaj trebui să ne reamintească  CĂ NU SUNTEM SINGURI ÎN creșterea noastră  Ca și creștini ...

      

    1. Că Dumnezeu "a început o lucrare bună" în convertirea noastră, o lucrare  pe care implicați:

          o. Provident Sa, ne-a oferit posibilitatea de a auzi

             Evanghelia - Tit 2:11

          b. Regenerarea lui, atunci când am răspuns Evangheliei - Tit 3:4-7

       2. Așa cum continua să "lucreze la mântuirea noastră", 
       Dumnezeu este drept  cu noi:

          a. Desigur, noi trebuie să cooperam cu Dumnezeu - Fil 2:12

          b. Dar Dumnezeu este cu adevărat la  muncă în  noi! - Php 2:13

          c. Și El ne oferă tot ajutorul de care avem nevoie - Php 4:13

       3. Acest ajutor divin va fi cu noi "până în ziua lui Isus Hristos"

          a."Ziua",  când Hristos va veni să fie glorificat - 2 Tesaloniceni 1:10

          b. In aceiași "Zi", vom fi glorificati cu El, în temeiul bunatatii Lui Dumnezeu și va lucra împreună cu credința noastră - 2 Tesa:1.11-12

  Cu ajutorul, care este baza încrederii noastre, atâta timp cât suntem credincios și părtași ai harului lui Dumnezeu, El va finaliza lucrarea Lui în noi! Evre 3.12-14

În cele din urmă, vom observa în această mulțumire a  lui Paul ...]

III. In dorință lui profundă pentru ei (8)

A. Prin exprimarea afecțiunii sale adânci pentru ei ...

    1. El cheamă pe Dumnezeu ca martor!

   a. El, care cunoaște inimile tuturor oamenilor

   b. Și, cu siguranță Cine știe inima lui Pavel!

2. El o descrie ca "dragostea lui Isus Hristos"!

     a. De exemplu, același tip de iubire Isus il are față de noi

     b. Așa cum Isus a poruncit ucenicilor Săi, să se iubească unii pe alții așa cum El ne-a iubit - Ioan 13:34

 B. Acest fel de iubire ar trebui să caracterizeze toți urmasii

   1. Acesta este modul în care lumea va ști că suntem cu adevărat ucenicii lui Isus - Ioan 13:35

   2. O astfel de iubire vine numai prin a fi învățați de Dumnezeu -  1Tes 4:9-10

   3. Și cum El ne învață? Prin exemplul Fiului lui!- 1 Ioan 3:16

CONCLUZIE

1. Cât de strins Pavel a simțit față de frații din Filipi!

2. Observați cum toate aceste lucruri se leaga, împreună:

    a. Bucurie și încredere vine din amintiri plăcute

    b. Amintiri placute vin dntr-o părtășie în Evanghelia lui Hristos

4. Dacă ne lipsește bucuria și credinciosia, cheia este de a crea amintiri plăcute prin a lua parte cu alți slujitori prin răspândirea Evanghelia!

5. În cele din urmă ...

    a. A început Dumnezeu o lucrare bună în voi? (prin ascultarea de Evanghelia?)

    b. Va incheea El aceasta lucrare pina în ziua lui Isus Hristos? (prin slujire cu credinciosie a Domnului?)

Tema.  Epistola Bcuriei.
Subiect.  Salutul lui Pavel-ori cum trebuie sa fie salutul nostru (1:1-2)
  Text. Filipeni 1. 1-2
  INTRODUCTION
 1. Epistola către Filipeni este o epistolă relevanta zilelor noastre.
 2. Aceasta prima parte de capitol se împarte în 3 părti, salutul lui Pavel, multumirele lui Pavel si rugăciunea lui Pavel.
 3. Salutările lui Pavel le găsim în primile 2 versete.
  I. "Autorul" acestei epistole
    A. Se identfică ca şi "Pavel"...
        1. Apostolul Pavel
        2. Care a fost odată "persecutor" – FA 8.1 3. Dar este acum "persecutat"
          a. Deci şi această epistolă el o scrie din închisoarea din Roma –Filipeni 1.12-24
          b. apoi este menţionat şi Fapte 28.30
   B. El este însoţit în salutaare de Tomotei.
      1. Este prietenul său care l-a însoţit în cea de+a doua caatorie misionară FA 16.1-3
      2. El era un tînăr, devotat să-l slujească pe Pavel, deaceea şi Pavel îl iubeşte aşa de mult Filipeni 2.19-22
      3. El a mai târziu a fost destinatarul a două epistole ale lui Pavel (1,2 Timotei)
   C. Ambii se descriu ca şi robi.
     1. Un titlu al umilinţei, aceasta denotă dependenţa, ascultareit şi recunoaşterea stăpînului.
     2. Apoi arată cui aparţin Isus Hristos.
  II. Destinatarii epistolei 
     A. Identificaţi ca şi Sfinţi în Isus Hristos.
       1. Termenul de sfinţi e un cuvînt care îl găsim în tot NT şi se referă la credincioşi.
          a. Literal, inseamnă "Sfînt" - cf. 1Pe 2:9
          b. Dar idea de bază a acetui cuvînt este "pus deoparte, separat", pentru un scop anume, consacrare.                                                                                                                                                                                            .      2. Dar ei au fost numiti sfinţi "în Hristos Isus"
          a. În El pentru că suntem puși deoparte
          b. Numai prin virtutea de a fi în El și având păcatele iertate prin sângele Lui putem fi chemați să fim sfinți - cf. Apoc 1:5-6; 5:9-10
       3. Este interesant de observat contrastul dintre "slujitorii" și "sfinți"
         a. Prin folosirea acestor termeni, Pavel imediat se smerește și înalță pe cei cărora le scrie.
         b. Astfel practicarea ceea ce el a predicat mai târziu, în ceea ce privește smerenie -Filp 2:3
    B. Acestea sunt sfinții "care sunt în Filipi" ...
        1. Asta este, biserica din Filipi
        2. Începutul bisericii se găsește în Fapte 16:9-15
           a. Determinat de "Chemarea Macedoniei"
           b.. A început cu discutia cu Lidia
        3. Creșterea Bisericii timpurie este, de asemenea găsit în Faptele Apostolilor 16 (versetele 16-40)
            a. Cu convertirea temnicerului din Filipi și familia lui.
            b. Cu întâlnirea bisericii în casa Lidiei
            c. Și cu Luca care a ramas la Filipi după plecarea lui Pavel
        4. Mai multe lucruri pot fi spuse despre caracteristicile bisericii.
            a. Se pare ca biserica era predominant de neamuri (lipsa unei sinagogi în Filipi ar sugera acest lucru).                                                          .           b. Se pare a fi predominantă de femei(implicate de reuniunea de la Casa Lidiei și salutarile catre femeiile din Filip 4:2)
            c. Ei lau susținut în predicarea Evangheliei- Filip 4:15-16
            d.. ei au ajutat sfinții nevoiași din alte parti - 2 Cor 8:1-5
            e. Ei au îngrijit de Pavel în suferintele sale - Filip 4:10,14
    C. De asemenea, adresarea este si catre "episcopii și diaconii" ...
       1. În acest verset, vedem o Biserica locala organizata asa cum Dumnezeu a intenționat.
          a. Acesta este alcătuit din "sfinți" (membrii)
          b. Acesta este supravegheat de "episcopi" C. Se slujeste cu ajutorul "diaconi"
     2. În ceea ce privește "episcopi" (tradus "supraveghetori" în unele Versiunile) ...
 a. Acești oameni au fost insarcinati de paza turma și furnizarea de hrană spirituală
 b. Ei au fost, de asemenea, numit "bătrâni" (sau "prezbiteri"), și "pastori" (sau "păstori") - CF. Fapte 20:17,28; 1Petru 5:1-2
 1) ca regula ei erau bărbați mai în vârstă
 2) Și aveau menirea responsabilitatea sa hrănească ( pastor) turma.
 C. Conform Noului Testament ...
 1) Ei trebuia să îndeplinească anumite calitati înainte de fi desemnati pentru a sliji ca "bătrânii-episcopi-păstori" - Citește 1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9
 2) A existat întotdeauna o pluralitate de sjujiri în adunarea, niciodată doar unul - Fapte 14:23; Fapte 20:17; Filipeni 1:1
 3. În ceea ce privește "diaconi" ...
a. Termenul înseamnă "slujitorii" sau "administratori"
 b. Ei de asemenea, trebuie să îndeplinească anumite conditii -1 Timotei 3:8-13
 C. Ei au slijit nevoilor adunării, sub supravegherea episcopilor (bătrânii-pastori) [Deci, destinatarii acestei epistole a fost o congregație bine stabilit, una care a demonstrat dragostea și sprijinul lor pentru apostolul Pavel. În cele din urmă, vom observa pe scurt salutări primite de la ei ...]
  III."Salutări"
 A. "har" ...
 1. Acest lucru a fost salutul comună a grecilor
 2. Vorbește despre urarea unui favoar nemeritată și bunătate asupra lor
 B. "PACE" ...
 1. Acest lucru a fost salut comună a evreilor ("Shalom!")
 2. Ea vorbește despre rezultatul primirii unui favoar și bunătate
 C. " De la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos" ...
 1. Aceasta este sursa de har și pace,pe care li-o dorește Pavel Filipenilor pentru a primi.
 2. Pentru atunci când unul a primit favoarea nemeritată și bunătatea de la Dumnezeu prin Fiul Său Isus Hristos, primeste cu adevărat pacea:
 a. Pace cu Dumnezeu - Romani 05:01
 b. Pace cu oamenii - Proverb 16:7
 C. Pace cu sine - Filipeni 4:6-7
CONCLUZIE 1. Pina in acest moment, putem vedea că această epistolă este o scrisoare personală dintre. a. Un om în lanțuri, care este însoțit de un prieten drag
 b. Și o adunare de oameni sfinți a căror draoste pentru acest om a fost demonstrată în mai multe rânduri. Ce invatam de aici.
1. Pt oricine vrea sa fie slujitor, trebuie sa se vada ca si rob, distinctiile, si titluirile in slujire nu mai conteaya, Domnul Isus a slujit, sa smerit, a luat stergarul si a spalat picioarele.
2. Gindirea noastra fata de alti oameni ar terbui sa fie cu intentii bune ca si la Pavel Filipeni.2.3
3. Salutul nostrum trebuie sa fie unul plin de pace si har. Uraile noastre trebuie formulate ca sa binecuvinteze. Nota. În lecția următoare, vom examina " Mulțumirea plină de bucurie " de care Pavel sa bucurat cu biserica din Filipi

  Cum sa ma port cu cei care ma urasc?

In evanghelia dupa Matei cap.5 versetele 43-48, Domnul Isus ne invata cum sa raspundem celor care ne fac rau, ne urasc, ne insulta, ne persecuta, El incepe cu aceste cuvinte: „Ati auzit ca sa zis, Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau". apo foloseste un Dar, care este un contrast intre cele doua propozitii, Eu va spun: „Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvintatii, facetile bine, rugati-va pentru ei”. - La prima vedere este foarte greu sa intelegem si sa acceptam aceste cuvinte, de multe ori suntem tentati, sa acceptam mai degraba ce spune Vechiul Testament, decit ceea ce spune Domnul Isus. Vreau sa va invit sa privim la citeva lucruri care sa ne de-a o claritate asupra acestui text si sa ne raspundem la intrebarea cum ar trebui sa tratam vrajmasii nostri in ciuda a atito teorii si explicatii care exista. Primul lucru asupra caruia as vrea sa atrag atentia, este ca Vechiul Testament nicaieri nu mentioneaza ca trebuie sa ne urim dusmanii, pare de necrezut dar Levetic 19.18, spune ca noi trebuie sa iubim pe aproapele nostru ca pe noi insine. Invatatura aceasta, cu ati uri dusmanii, vine dintr-o interpretarea eronata a rabinilor sau carturarilor iudei a Vechiului Testament, in Talmud gasim aceste cuvinte de-ati uri dusmanii, rabinii au au vrut sa de-a o explicatie la Levetic 19.18, cine este apropaele nostru si concluzia lor a fost doar cei din poporul Domnului adica Izrael, restul Samariteni, neamuri sunt vrajmasi. Cu toate ca in Exodul 23.4-5, spune clar ca si cu neamurile trebuiau sa se poarte frumos. Deci Domnul Isus vine cu rectificare la o lege care era interpretata gresit, si ca exemplu imi aduc aminte cind citiva carturari au veni la Domnul Isus si la-u intrebat, „Cine este apropale meu” si Isus le-a dat o pilda cu Samariteanul milostiv, inca odata intarind ca apropale este orice persoana care poarta chipul lui Dumnezeu, orice persoana indiferent de natiune, culoare, sex sau religie. Voi incepe acest studiu punind doua intrebari: - Cum ne purtam cu cei care nu ne au la inima si care se gindesc mereu sa ne faca rau? - Care-i motivul ca sa ne purtam cu ei iubindui si respectindui? Im aduc aminte de o istorioara cu doi vecini, unul fiind crestin si celalat era un om foarte rau la suflet, peramnent ii facea numai rau celui crestin, odata omul acela rau sa gindit sa-i faca un rau crestinului, ca sa-l tina minte toata viata, asa ca a luat o cizma, a umplut-o cu tot felul de lucruri urite si murdare si ia aruncat-o in curtea omului crestin, crestinul cind a venit si a gasit cizma a luat-o a spalat-o a umplut-o cu tot felul de lucruri bune, placute, si ia scris si un biletel de aspra si i-a transmis-o vecinului, vecinul cind a vazut cum a procedat crestinul, dupa ce a luat cizma si a citit ce era pe biletel „ fiecare da ce are” , el s-a schimbat si istorioara spune ca in final cei doi vecini au trait bine. De multe ori ne punem si noi aceeasi intrebare cum sa ma port cu cei care imi fac rau, poate cu vecinii, colegii de servici, rude, prietenii care ma insulta, imi spun tot felul de lucrui urite? In invatatura Domnul Isus invatatam:
I. Cum sa-i tratm pe vrajmasii nostri? Ver.44
1. Iubiti vrajmasii vostri. Cred ca Domnul Isus are tot dreptul si toata autoritate sa ne spuna sa iubim, pentru ca El a avut parte de multi care nu-l iubeau, nu-l acceptau care se purtau urit cu El, si cu toate acestea El si-a aratat totdeauna dragostea si repectul. Si in invatatura Sa permanent a amintit de ca noi trebuie sa iubim, sa avem dragoste, mai tirziu se va scrieo evanghelie si citeva epistole care ne vor repeta continuu iubiti dupa cum si El ne-a iubit.
2. Binecuvintatii pe cei ce va blestema. Ca si crestini suntem siguri, ca blestemul nu are nici o putere asupra noastra, atita vreme cit suntem sub protectia lui Dumnezeu, de aceea nu ar trebui sa ne ingrijoram daca suntem blestemti, ci din contra raspunsul nostru trebuie sa fie peramnent contrariul la ceea ce fac cei rai. 3. Faceti bine. De multe ori obosim sa facem bine si sa fim rasplatit cu rau, dar binele acesta intr-o zi va fi rasplatit.
4. Rugati-va pentru ei. Observati cuvintul „pentru ei” nu scrie plingeti-va despre ei adica rugativa pentru sanatatea lor, pentru mintuirea lor, pentru buna starea lor. Din aceste versete invatam cum sa-i tratam pe vrajmasii nostri, sa nu cautam sa ne razbunam, sa ne impotrivim celor care ne fac rau, ci trebuie sa iubim, Proverbe 25.21-22 spune daca faceti bine celui ce va uraste aduni carbuni pe capul lor. Cine seamana dragoste asat va culege, dar cine seamana ura ce va culege?
II. A intrebare este care-s motivele ca sa procedam in felul acesta? V.45-48 Domnul Isus ne spune citeva motive foarte clare de ce trebuie sa ne purtam cu dragoste fata de vrajmasii nostri.
1. Ca sa fim fii ai Tatalui care este in ceruri. Prin modul nostru d-a fi aratam cui ii apartinem, din ce familie facem parte, ce invatatura urmam, Biblia ne invata ca Dumnezeu este bun cu totii, El binecuvinta si pe cel rau si pe cel bun, El are mila si fata de cei rai si fata de cei buni Luc. 6.35, Rom. 5.8 El l-a dat pe Domnul Isus, pe cind si noi eram pacatosi si fii ai miniei. De aceea avem un motiv serios cum sa ne purtam cu vrajmasii nostri, ne purtam cum se poarta Tatal.
  2. Sa nu ne asemana cu vamesii si paginii. Acetea, faceau bine doar celor care le faceau bine, stimau doar pe cei care ii stimau pe ei. In cazul acesta daca facem ca si ei suntem ca si ei si ce rasplata mai asteptam. Domnul Isus ne spune ca noi suntem diferiti, dragostea noastra nu trebuie sa se limiteze doar la cei dragi si la prietenii nostri, ci ea trebuie sa se extinda. Noi trebuie sa actionam asa cum a actionat Isus.
  3. Sa devenim perfecti. Acest cuvint fiti desavirsit, este un prezent activ, care cere continuitate, nu-i ceva ce sa intimplat, sau ceva care se va intimpla, desavirsirea noastra a inceput in ziua cind ma-m predat Domnului si va continua pina ajungem la Cel cei desavirsit, nu-i o stare punctiliara cii mai degraba liniara adica ceva care continua, semnificatia cuvintului este de-a deveni complet, ex. cu o pictura care nu-i inca finisata, deci ea nui completa, nu-i desavirsita, la fel si noi ca si crestini mergem spre desavirsire sa ajungem cum spune apostolul Pavel in Efeseni 3.19, sa ajungem la plinantatea lui Dumnezeu, la capacitatea aceea in care sa potem iubi, indiferent de cit ne-ar costa, indiferent ce primim inapoi, din partea vrajmasilor nostri, sa iubim Dumnezeeste, sa-i tratam asa cum ii trateaza Dumnezeu. Aceasta este desavirsire. Angelique Arnauld a spus: „Perfectiunea nu consta in a face lucruri extraordinare, ci in a face lucruri obisnuite extraordinar de bine”.
In concluzie, Daca noi dorim sa fim copii ai Tatlui Ceresc, desavirsiti dupa cum este El, este absolut necesar, sa ne lasam influentati de invatatura si exemplul Domnului Isus. Cum raspundem celor care ne insulta, ne urasc, sau ne fac rau, cu dragoste sa-u cu ura?